Relatări

A dispărut noțiunea de timp, percepeam fascinat acest joc al lui Dumnezeu de multiplicare și apoi de unitate.

Am devenit apoi un gând şi străbăteam cu o viteză foarte mare un spaţiu imens. Iar trăirea era extaziantă!

În prima parte a meditaţiei am simțit un flux foarte puternic de energie care mi-a invadat toată ființa, apoi o stare de înălţare şi la un moment dat am intrat într-o stare de calm profund, de iubire ...

Am avut o stare de înălţare intensă către Dumnezeu. Am simţit că sunt dizolvată şi nu mai există nimic, doar o stare de dor de Dumnezeu...

În prima parte a meditației (la fel ca în prima zi) am simţit că mă expansionez – în spațiu, în a doua parte că merg in profunzime – ceea ce am perceput ca fiind timpul ...

... şi o stare de luciditate şi de libertate lăuntrică, ceea ce genera în fiinţa mea o stare de fericire sublimă.

Am reuşit să simt într-o anumită măsură cum este ca timpul să nu existe şi totul să se petreaca simultan, din toate timpurile, din toate universurile...