Atributul Dumnezeiesc al Unității Dumnezeiești

Am simțit că o cantitate imensă de energie nepolarizată ce a fost blocată și stocată de la acel incident a fost eliberată prin lacrimile mele intense, prin meditație.

... simţeam că îmbrăţişez totul în spaţiul cel mai profund al fiinţei mele şi în acelaşi timp mă simţeam (și încă mă simt) îmbrățișată.

Aparent această stare a fost mult mai uşor de accesat prin această meditaţie decât prin meditaţia „clasică” de revelare a Sinelui.

Am mai simțit că în esenţă suntem toţi acelaşi Unul Dumnezeu AtoateCreator.

Gândurile s-au topit în profunzimea acestei meditații și totul s-a centrat ...

... iar descoperirea unității dumnezeiești de la nivel macrocosmic echivalează cu o plonjare tot mai adâncă în acest sediu al propriei ființe.

Toate celulele, toate organele sunt unite unele de altele într-o comuniune perfectă, tot ce este în noi este viu, pulsează de viață.

Dacă la meditația de dimineaţă am simţit o stare de centrare în Sine, de pace lăuntrică în care contemplam prezenţa lui Dumnezeu, cum suntem uniţi cu toţii la acest nivel, în această seară am perceput...

capacitate mult mărită de a-i iubi pe cei prezenţi ca fiind propriile mele proiecţii, eu în diferite forme.

Această stare o simt ca un preambul al stării androginale, apogeul stării de unitate, o reîntoarcere la starea paradisului primordial.