Atributul Dumnezeiesc al Sfințeniei Dumnezeiești

Îl simţeam pe Dumnezeu pretutindeni, m-a mângâiat cu sunetele naturii şi energia pură care m-a înconjurat.

Totul – interiorul meu, exteriorul – era nemișcare și pace. Nici timpul și nici spațiul nu existau.

Instantaneu, din anahata chakra a izvorât pur și simplu energia iubirii precum o cascadă, fiind direcționată peste tot în univers.

Întregul trup îmi era energizat, resimţind simultan şi emisii în falduri mătăsoase în afara mea... luminozitate vie...

Am simţit încă de la început că aveam ceva de transformat în mine şi că acest atribut dumnezeiesc este în legătură cu starea de puritate şi curăţenie interioară deplină, impecabilă.

... ca atunci când pășești într-un lăcaș sfânt, o biserică, o catedrală... Doar că de această dată catedrala era chiar Sinele meu.

...am simţit o purificare a întregii mele fiinţe cu o energie foarte subtilă şi elevată ce se revărsa asupra mea...

Am simțit ceva similar cu o purificare și energizare ce pornea din sahasrara în întreaga ființă...

Când suntem puri sufleteşte vedem ceea ce este sacru în fiecare fiinţă, la fel ca şi în noi.

Tot ceea ce există în „exterior” de fapt nu poate exista fără conștiința ta care să le proiecteze. Toate devin astfel sfinte.

...am simțit un fel de revărsare ca o ploaie fină venind de sus, liniștindu-mi inima și dându-mi o stare de ușor în toată fiinţa.