Vedeam și simțeam totul aşa cum vede Cel Absolut

Eram curioasă să văd cum percep acest atribut dumnezeiesc și m-a copleșit cu stări extraordinar de înalte, m-a lăsat fără respirație, mă simțeam total transpusă în altcineva mult mai puternic, mai pur – absolut de pur, imaculat.

Trupul și mintea îmi erau imobilizate, eram ca într-un costum în care mai poţi doar deschide ochii din când în când dacă vrei, în rest… valuri si valuri de fericire si stări pline de frumusețe îmi străbăteau tot trupul. Vedeam și simțeam totul (bineînţeles, atât cât pot eu simți acum) aşa cum vede Cel Absolut.

Mulţumesc cu profundă umilinţă în faţa Dumnezeului cel Absolut!

A. V., gr 30, Costinești