O stare în care nu există nimic și totuși nu-ți lipsește nimic

Comuniunea cu Atributul Dumnezeiesc al Dreptății Dumnezeiești a fost exemplificată chiar după încheierea taberei de Revelare a Sinelui.

La exemplificarea de ieri L-am rugat pe Dumnezeu să-mi de-a o înțelegere specifică, clară a acestui atribut dumnezeiesc, deoarece încă nu avusesem o experiență care să îmi fie „model” în acest sens.

Am pus pe seama euforiei care vibra încă în ființa mea ca urmare a experiențelor avute în tabără, pentru că imediat am intrat în comuniune cu Dumnezeu într-o stare copleșitoare de vid, de non respir... o stare în care nu există nimic și totuși nu-ți lipsește nimic. Nu este mult de spus pentru că nici nu este nevoie.

Astăzi când am realizat din nou această comuniune cu Atributul Dreptății Dumnezeiești m-am raportat la starea și trăirea de aseară. Mi-a fost ușor să pot trăi intens experiența de ieri, dar cu alte nuanțe, chiar dacă esența era aceeași.

Scriind, retrăiesc copleșită comuniunea cu Dumnezeu. Este chiar miraculos!

Îți mulțumesc Doamne Dumnezeule pentru toată această grație! Cu recunoștință și umilință!

E., gr. 10 Padova