Simți un impuls interior să ridici privirea

Simt la această exemplificare dorul lui Dumnezeu față de noi, chemarea Sa și iubirea Sa necondiționată față de noi, chiar imboldul de a cere ce e mai bun pentru noi, de a ne dărui total, căci El vrea să ne ofere totul.
Am perceput că El își asumă responsabilitatea ca și Creator. El este pacea și lumina noastră, în El ne punem toată încrederea și toată speranța. Tot ce avem noi de făcut este să redescoperim iubirea noastră față de El, recunoștința ce I-o purtăm, să îl redescoperim în tot ce ne înconjoară, în tot ce ni se petrece, în respirație, să avem o relație deplină cu El, totală, îndrăgostiți în eternitate.
A., grupa 30, Costinești

*********

Pentru mine, acest Atribut Dumnezeiesc al Speranței Dumnezeiești este ca atunci când ești într-o groapă adâncă din care nu știi cum să ieși și simți un impuls interior să ridici privirea, vezi lumina care se revarsă peste tine și îți regăsești puterea de a acționa și de a ieși din groapă.
Vă mulțumesc tuturor pentru că este posibil să lucrăm împreună!
D., grupa 30, București