Am dorit să văd cum priveşte Dumnezeu acel peisaj minunat

Ieri am simţit nevoia să aplic practic comuniunea cu Atributul Dumnezeiesc al Perspectivei Dumnezeieşti şi admirând natura în parc, deodată am dorit să văd cum priveşte Dumnezeu acel peisaj minunat. Şi am descoperit că natura avea mult mai multă frumuseţe şi farmec decât înainte, privind cu ochii lumeşti. Era ceva magic în acel peisaj, ceva misterios care se revela încetul cu încetul în acea stare, parcă eram în alt plan, nu în cel fizic.

Apoi, mergând spre casă am urmărit să privesc oamenii prin ochii Lui Dumnezeu, să văd cum ne priveşte El pe noi. Şi am fost brusc translatată undeva sus, deasupra acestui plan fizic, privind oamenii dintr-o perspectivă cu totul nouă. Nu am mai văzut nicio diferenţă între oameni, toţi suntem egali în faţa Lui Dumnezeu, creaţii perfecte.

De asemenea puteam să percep cum suntem toţi conectaţi în inima spirituală printr-o legătură tainică de suflet pe care atunci, în acea stare, o percepeam ca pe ceva foarte viu, care dă într-adevăr viaţă tuturor fiinţelor umane.

Am mai descoperit că transfigurarea este modul de a privi totul ca fiind bun, dumnezeiesc, frumos şi luminos şi că este cheia acestei noi perspective dumnezeiești asupra vieţii. Iar în meditaţia din această seară am fost translatată într-un plan dincolo de planul fizic, unde percepţia totului este foarte cuprinzătoare şi elevată, transcendentă şi plină de puritate.

Mulţumesc!

D. C., grupa, 23 Danemarca