Primii pași în yoga

Gregorian Bivolaru s-a născut pe 12 martie 1952 la Tărtășești, lângă București. A fost un copil introvertit, înclinat spre contemplație și cu o imensă dorință de cunoaștere. Citea cu nesaț, despre orice. Colegii de școală și-l amintesc ca pe un elev eminent, care își impresiona profesorii cu cunoștințele sale vaste, ce depășeau cu mult nivelul unui școlar obișnuit. Încă din copilărie a trăit experiențe spirituale copleșitoare, stări de Conștiință Cosmică, și a intuit că va avea un destin spiritual excepțional. Dumnezeu i s-a revelat ca o realitate vie, grandioasă și eternă, iar conștientizarea prezenței Sale tainice a trezit în el o nestăvilită aspirație către desăvârșire și dorința intensă de a-i ajuta și pe ceilalţi să Îl descopere.

A urmat liceul în București, ceea ce i-a permis să frecventeze marile biblioteci ale capitalei. Studia aici cu multă atenție, uneori zile întregi, cărți de yoga, alchimie, parapsihologie, sexologie, esoterism. Descoperirea tradiției fundamentale yoga a fost o mare revelație. A înțeles imediat că yoga oferă metode practice foarte eficiente ce conduc la descoperirea Adevărului Ultim. Practica noapte de noapte, cu tenacitate, tehnici de yoga, până la 8-9 ore zilnic. A obţinut în scurt timp rezultate remarcabile şi transformări lăuntrice profunde, care l-au adus în postura să poată împărtăși și altora din misterele tradiţiei yoghine milenare. Preocupările sale spirituale l-au adus însă repede în atenția autorităților comuniste. Regimul comunist, sub dictatorul Nicolae Ceaușescu, nu accepta nicio altă filosofie în afara materialismului dialectic. Orice persoană care arăta un interes către spiritualitate era trecută pe ”lista neagră” a Securității și era apoi supravegheată și urmărită sistematic, din cauza potențialului pericol de a genera curente de opinie contrare ideologiei comuniste. Acesta a fost și cazul lui Gregorian Bivolaru.

În vizorul Securității

După ce a început să corespondeze cu Mircea Eliade, marele istoric al religiilor care trăia în Franţa, considerat însă de comunişti ”dușman al poporului”, Gregorian Bivolaru a avut parte de prima descindere a Securității la locuința sa, în 1971, înainte să împlinească 20 de ani. Sub pretextul absurd că ar căuta niște arme dispărute dintr-un depozit, trei agenți ai Securității au primit sarcina de a percheziționa casa. În realitate doreau să îl intimideze și i-au luat la plecare toate cărțile despre spiritualitate, toate agendele, caietele, notițele, precum și corespondența cu persoane din străinătate. Aşa au început cei 19 ani de teroare și hărțuire din partea Securității – până în decembrie 1989, când regimul lui Ceaușescu a căzut.

Conștient de riscurile la care se expune, Gregorian Bivolaru a început să predea yoga la începutul anilor ’70, sub denumirea de ”gimnastică psihosomatică”, în diferite case de cultură și centre studențești, până în 1981, când a avut loc marele scandal legat de Mișcarea Transcendentală din România. Cu acea ocazie, regimul Ceaușescu a arestat și a închis sute de practicanți ai acestei mișcări sub acuzația de ”misticism suspect care poate duce la destabilizarea statului” şi ulterior toate practicile spirituale orientale, inclusiv yoga și artele marțiale, au fost interzise. Gregorian Bivolaru a continuat să practice yoga și să o predea celor interesați, pe ascuns, urmărit și hărțuit permanent de Securitate. Pe 17 aprilie 1984, Gregorian Bivolaru a fost arestat împreună cu alte 17 persoane, cărora le preda yoga într-o locuinţă privată. Toți au fost anchetați şi intimidaţi, dar Gregorian Bivolaru a fost închis, bătut cumplit și torturat în arestul Securităţii, fără a avea posibilitatea de a comunica cu familia şi prietenii, sau de a se sfătui cu un avocat. Ca răspuns la acest abuz al Securității, care ar fi putut duce chiar la anihilarea lui, Gregorian Bivolaru a evadat, folosindu-se chiar de înzestrările paranormale pe care le dobândise prin practica yoga. La câteva zile după această faimoasă evadare a fost arestat din nou, iar sistemul juridic comunist l-a condamnat pentru evadarea din arestul Securității, fără să-l acuze de vreo altă faptă – care teoretic ar fi fost motivul arestării inițiale. A fost închis timp de un an și jumătate în condiții foarte grele de detenție, cu lanțuri de 7-8 kilograme la picioare, în celule fără geamuri și încălzire, inclusiv pe timpul iernii.

Ultimii ani sub comunism

După punerea sa în libertate în 1986, a figurat în mod constant pe lista celor mai periculoși oameni pentru regimul comunist, fiind permanent în vizorul Securității, dar niciun moment nu a încetat să practice și să predea yoga, prin aceasta realizând un act unic de rezistență spirituală în România comunistă. Gabriel Andreescu, cercetător al arhivelor CNSAS, dizident și militant pentru drepturile omului, afirmă în cartea sa ”MISA – Radiografia unei represiuni” că grupul de yoghini coordonat de Gregorian Bivolaru este ”singurul exemplu de rezistenţă colectivă îndelungată sub regimul lui Nicolae Ceauşescu”.

Represiunea a culminat în 1989 cu arestarea, condamnarea politică şi internarea lui Gregorian Bivolaru la Spitalul de Psihiatrie şi pentru măsuri de siguranţă maximă Poiana Mare – o așa zisă clinică de boli nervoase, de fapt un loc dezolant și teribil unde prizonierii politici indezirabili, ce nu împărtășeau viziunea regimului comunist, erau trimiși pentru o exterminare gradată. În dosarul medical al deținutului Gregorian Bivolaru apar prescrise medicamente care ar fi ucis un om obișnuit în doar câteva săptămâni. Totuși, doctorul care ar fi trebuit să îi administreze acest tratament și-a riscat cariera și nu a pus în practică ceea ce i se ceruse. Mulți ani mai târziu, acest doctor, Leonard Hriscu, afirma într-un interviu: „Gregorian nu era un om care să necesite niciun fel de tratament psihiatric; cunoștea multe și era un om de mare cultură, astfel că de multe ori nu reușeam să-i fac față în discuțiile pe care le purtam, trebuind să mă retrag. În niciun caz nu am putut accepta diagnosticul care i-a fost impus.”

Ca o confirmare suplimentară, Tribunalul București a constatat în iulie 2011 – printr-o hotărâre judecătorească definitivă în baza legii privind condamnările cu caracter politic din perioada comunistă – caracterul politic atât al condamnărilor din 1977 și 1984, cât și al internării în Spitalul Psihiatric Poiana Mare în 1989. Cu alte cuvinte, Gregorian Bivolaru nu s-a făcut vinovat de încălcarea unor norme de drept comun, ci de frondă – prin susținerea altor valori şi principii decât cele acceptate de regimul comunist totalitar.

 

După căderea regimului comunist

În decembrie 1989, când oficial regimul comunist a căzut în România, o comisie constituită de urgență a decis eliberarea lui Gregorian Bivolaru din închisoarea-spital Poiana Mare. Pe 12 ianuarie 1990, Gregorian Bivolaru ținea deja prima conferință și deschidea cursul de yoga, reluându-și astfel activitățile spirituale, într-o țară aparent liberă. Tot în ianuarie 1990 a fondat ceea ce avea să devină ulterior cea mai mare școală de yoga din Europa și un autentic pol al promovării spiritualității și disciplinei yoga în România: Mișcarea de Integrare Spirituală în Absolut – MISA.

Din nefericire, situația din România s-a modificat doar de fațadă, căci comuniștii au reușit să acapareze puterea în vidul generat de revoluție, iar SRI a devenit moștenitorul temutei Securități. Mulți procurori ai vechiului regim au rămas în funcții, continuând să aplice practicile comuniste și să îi persecute pe cei care anterior i-au sfidat. Hărțuirea lui Gregorian Bivolaru a continuat mai mult sau mai puțin deschis, însoțită acum și de un veritabil linșaj mediatic declanșat de ziarele de sub umbrela SRI. Scopul lor era să îi distrugă credibilitatea și imaginea publică și nu în ultimul rând să distrugă școala de yoga pe care a creat-o. În ciuda tuturor obstacolelor, Gregorian Bivolaru și-a continuat atât activitatea spirituală, ghidând în calitate de mentor dezvoltarea școlii de yoga, precum și pe cea literară, publicând până în prezent peste 150 de cărți și broșuri și sute de articole. Cursul de yoga structurat de el s-a extins practic în toată România, iar școli-surori și-au deschis porțile în peste 30 de țări de pe toate continentele.

 

Persoană deranjantă pentru structurile de putere

Crezând cu putere că o persoană spirituală nu poate să rămână indiferentă la ce se petrece în jurul său, Gregorian Bivolaru a scris numeroase articole și a ținut mai multe conferințe în care a demascat cu mult curaj acțiunile din umbră ale diferitelor grupuri de interese care au ajuns să influențeze și chiar să controleze structurile politice și economice, în particular gruparea ocultă, diabolică a francmasoneriei mondiale. În urma acestui demers, a primit scrisori de ameninţare care-i cereau să ”înceteze cu dezvăluirile”, iar în februarie 1995 o explozie devastatoare i-a distrus locuinţa din cartierul bucureștean Rahova. O mână criminală a tăiat grilajul metalic al ferestrei de la baie și a umblat la instalația de gaz, dar din fericire explozia s-a declanșat înainte ca Gregorian Bivolaru să se întoarcă la domiciliu. Două comisii independente au demonstrat că a fost vorba de un act criminal intenționat, cu toate acestea, în mod straniu, autoritățile nu au făcut nicio investigație.

”Operațiunea Christ”

În ciuda campaniei denigratoare din presă și chiar a unor acțiuni polițienești de intimidare, Școala de yoga MISA a continuat să se dezvolte, trezind și insuflând în mii și zeci de mii de oameni idei și valori spirituale. Pentru că o grupare de o asemenea amploare este deranjantă pentru structurile puterii, iar Gregorian Bivolaru era deja o persoană incomodă din mai multe puncte de vedere, în martie 2004 MISA a devenit victima a ceea ce mass media a trâmbițat drept ”cea mai mare operațiune împotriva crimei organizate din România de după Revoluție”. Peste 300 de jandarmi, procurori, polițiști și mascați au intrat în forță în 16 locuințe private ale unor cursanți yoga, pe care i-au bruscat și terorizat, pretinzând că au de-a face cu o rețea de prostituție, droguri și trafic de arme. În realitate, nu au găsit nicio dovadă care să îi incrimineze în vreun fel pe membrii și simpatizanții MISA și care să justifice uriașa desfășurare de forțe. Abuzurile aproape incredibile comise de autorități cu acea ocazie au făcut obiectul unor acțiuni la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Doisprezece ani mai târziu, în 2016, practicanții yoga care au dat în judecată statul român au câștigat acest proces, cu despăgubiri însumând aproape 300.000 de euro, în timp ce în țară anchetele vizând descoperirea celor vinovați de aceste abuzuri fuseseră de mult mușamalizate.

Ținta principală a acestei acțiuni abuzive era, evident, mentorul spiritual al școlii, Gregorian Bivolaru. De asemenea, era și o încercare disperată de a crea o diversiune, care să mute atenția publicului de la alte probleme și scandaluri politice ale momentului, în particular de la jaful de 50 de milioane de euro comis de un membru marcant al PSD, Gabriel Bivolaru. Ulterior, într-un interviu acordat postului de televiziune Antena 1, Adrian Năstase a recunoscut că acțiunea de represiune în forță față de MISA și Gregorian Bivolaru, numită (în mod straniu, dar semnificativ) ”Operațiunea Christ”, a fost o mare greșeală, confirmând indirect și implicarea sa. Forțat de aceste circumstanțe dramatice și convins că nu va avea parte de un proces corect în România, Gregorian Bivolaru a părăsit țara și a cerut azil politic în Suedia. Curtea Supremă din Stockholm a investigat cu seriozitate cazul și a refuzat cererile de extrădare emise de statul român, acordându-i lui Gregorian Bivolaru protecție și azil politic în ianuarie 2006. Până în prezent, acesta este unul din extrem de puținele cazuri în care un stat european protejează un cetățean împotriva altui stat din interiorul Uniunii.

Între timp, autoritățile române au fabricat la ordin două dosare penale împotriva lui Gregorian Bivolaru, pe baza unor mărturii smulse cu forța sau prin șantaj, în lipsa oricăror dovezi. După două achitări succesive, pe fond și în apel, Înalta Curte de Casație și Justiție a casat deciziile anterioare și l-a condamnat pe nedrept la 6 ani de închisoare pentru un așa-zis act sexual cu un minor, în ciuda faptului că ”victima”, Mădălina Dumitru, a negat aceasta pe tot parcursul procesului, reclamând în schimb abuzurile la care a fost supusă de către procurori. Este semnificativ să menționăm că în ultima perioadă mai mulți foști angajați din sistemul judiciar au dezvăluit cum se fabrică dosare la comanda SRI și cum judecătorii obedienți dau deciziile care li se comandă, fie pentru beneficii personale, fie cedând șantajului. Într-o astfel de situație s-a aflat și judecătorul Ionuț Matei, care a decis condamnarea lui Gregorian Bivolaru fiind șantajat cu dosarul ”Cămătarilor”.

În loc de concluzie

La ora actuală există sute de profesori de yoga în întreaga lume care predau yoga pe baza materialelor și a metodologiei structurate de Gregorian Bivolaru la Școala de yoga ezoterică MISA. Faptul că zeci de mii de oameni beneficiază azi, direct sau indirect, de pe urma muncii sale de o viață este o confirmare a valorii învățăturilor sale. Personalitate marcantă, profesorul de yoga Gregorian Bivolaru i-a deranjat pe unii prin dezvăluirile și acțiunile sale, pe alții i-a inspirat, iar pe cei însetați de spiritualitate, care au pus în practică cu atenție și perseverență învățăturile și îndemnurile sale, nu a încetat să îi îndrume pe calea către desăvârșire, cu o mare modestie și o permanentă stare de releu dumnezeiesc.