Gândul mă ducea la Iisus și la coroana de spini

În această seară, în meditația cu Atributul Dumnezeiesc al Compasiunii Dumnezeiești am trăit o stare de iubire și compasiune... christică să zic așa. Simțeam că e și datorită „prelucrării“ capului meu cu mânuțele îngerești în prima meditație cu acest atribut. Erau dinamizați centrii anahata chakra, ajna chakra, iar cel mai intens sahasrara și toată calota craniană era energizată, mângâiată de energii sublime, iar gândul mă ducea la Iisus și la coroana de spini. El a suferit, iar noi avem șansa să fim altfel „încoronați“ cu grație dumnezeiască revărsându-se.

Starea a rămas vie și după meditație. „Crăciunul e o stare de spirit“ – citisem astăzi. Așa este! Iar meditațiile pe care neîntâmplător le realizam în această etapă ne ajută să trezim în noi această stare de spirit.

Și cum „totul are legătură cu totul“, aceste meditații mă ajută pe mine personal și în alte programe spirituale, iar efectele acestor alte programe spirituale sunt adeseori un excelent catalizator al acestor meditații. Dumnezeu ne îmbrățișează cu iubire și compasiune!

Mulțumesc, Grieg, cu iubire și recunoștință!

G. C., grupa 14, București